Marți, 6 mai, de la ora 16.00, a avut loc la Sala de Consiliu a Facultății de Limbi și Literaturi Străine o întâlnire aparte a masteranzilor din cadrul programului de Studii Religioase – Texte și Tradiții cu Sfinția Sa, Lama Migmar Dragpo Repa, liderul spiritual al Asociației Buddhiste Kagyu din Romania, asociație recunoscută oficial de Secretariatul de Stat pentru Culte.
Sfinția Sa, Lama Migmar Dragpo Repa, este împuternicit oficial ca Învățător și Maestru Vajra al Centrului Dharma din România de către conducătorul spiritual al liniei buddhiste Kagyu, Înalt Preasfinția Sa, al 17-lea Karmapa Ogyen Trinley Dorje.
Sfinția Sa, Lama Migmar Dragpo Repa, a susținut o prelegere în limba engleză despre legătura dintre karma și Cele Patru Adevăruri Nobile. Prelegerea a fost urmată de mai multe întrebări și discuții cu participanții la eveniment.

ADMITERE 2025

– sesiune de preadmitere: mai 2025
– sesiuni de admitere: iulie și septembrie 2025

Preadmiterea și admiterea pentru Programul de Studii Religioase – Texte şi Tradiţii (studii universitare de masterat, cu durata de 2 ani, la zi) se desfășoară prin concurs de dosare şi interviu (pe baza bibliografiei de concurs). Numărul și distribuția locurilor (buget și taxă) vor fi anunțate în cursul lunii aprilie.

Probe:
1. Evaluarea dosarului: C.V. și scrisoare de intenție în limba română depuse la înscriere (10%)
2. Interviu pe baza bibliografiei de concurs (90%)

Pentru sesiunile din iulie și septembrie, probele și bibliografia de concurs rămân aceleași. Calendarul
pentru cele două sesiuni va fi disponibil începând cu luna aprilie.

PREADMITERE: MAI 2025
La preadmitere pot candida studenți din ani terminali ai programelor de licență sau absolvenți ai unui program de licență din anii anteriori, care doresc obținerea prin preadmitere a unui loc pentru studii de masterat la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Pentru validarea și înmatricularea candidaților preadmiși, este necesară promovarea examenului de licență până la data prevăzută pentru înmatriculare.

Calendar preadmitere
Înscrieri: 5-14 mai 2025
Interviu: 23 mai, ora 12.00*
Afișarea rezultatelor provizorii: 26-27 mai 2025
Confirmarea locului: După susținerea examenului de finalizare a studiilor de licență și obținerea adeverinței de licențiat
* Candidații vor primi detaliile privind locul desfășurării interviului după înscriere, prin e-mail.

Dosar de înscriere
Dosarul de înscriere trebuie să conțină următoarele documente:
a) fișa-tip de înscriere în care vor menționa, pe proprie răspundere, toate datele solicitate de formularul respectiv;
b) certificatul de naștere;
c) certificatul de căsătorie (dacă este cazul);
d) situația școlară a anilor de licență anteriori anului curent în care se află sau foaia matricolă/suplimentul la diplomă în cazul în care au absolvit un program de licență într-un an anterior;
e) buletin/carte de identitate/pașaport;
f) dovada de plată a taxei de înscriere la preadmitere;
g) declarație pe propria răspundere (inclusă în formularul de înscriere) prin care candidatul declară că nu a mai beneficiat anterior de un loc bugetat la studii universitare de masterat dacă acesta candidează pe un loc fără taxă.
h) eventualele documente suplimentare necesare pentru proba de concurs (CV, scrisoare de intenție, proiect etc.), descrise în cadrul modalităților de admitere.

Prin excepție, candidații care sunt studenți într-un an terminal la studii de licență în cadrul Universității din București, în anul universitar 2024-2025, la Facultatea la care se înscriu, nu trebuie să depună documentele specificate la punctele b, c, d și e.

Taxă de înscriere: 300 RON

Scutirea de taxă se acordă în aceleași condiții ca pentru sesiunile de admitere din iulie și septembrie 2025.

Concursul de preadmitere la studii universitare de masterat constă aceleași probe ca în cazul sesiunilor de admitere din iulie și septembrie 2025.

Pentru înscriere, detaliile vor fi disponibile, începând cu luna aprilie, la pagina: https://lls.unibuc.ro/admitere/admitere-master/

Interviul
În cadrul interviului, membrii comisiei de admitere vor adresa întrebări pe marginea a două lucrări alese de candidat din bibliografia de concurs.

Bibliografie de concurs
La alegere, două dintre următoarele lucrări:
***, Bhagavad-Gītā, trad. din sanskrită de Sergiu Al-George, Editura Herald, 2006
***, Biblia sau Sfânta Scriptură: cărțile Geneza/Facerea și Exodul/Ieșirea (din edițiile Dumitru Cornilescu sau edițiile Editurii Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române)
***, Chan. Inima trezirii, antologie, traducere din chineză și note de Marian Bușoi, Editura Herald, București, 2015
***, Upaniṣad, traducere din sanskrită de Ovidiu Cristian Nedu, Editura Herald, București, 2006
***, Înțeleptul de la Arunachala – Convorbiri cu Sri Ramana Maharshi, Editura Herald, București, 2018
Ibn ‘Arabi, Geneza cercurilor, trad. din arabă de George Grigore, Editura Kriterion, Bucureşti, 2003
Dionisie Areopagitul, Despre numele divine și Teologia mistică, trad. din limba greacă de Marilena Vlad, Editura Polirom, Iaşi, 2018
Madeea Axinciuc, Despre ierarhiile divine. Fascinația Unului și lumile din noi – Temeiuri pentru pacea religiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 2015
Ana Bărbulescu, Evreul înainte şi după Cristos. O analiză asupra genezei anti-iudaismului, Editura Curtea Veche, București, 2016
Lucian Blaga, Eonul dogmatic, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993
Anne Cheng, Istoria gîndirii chineze, trad. de Florentina Vișan și Viorel Vișan, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 83-222
Henry Corbin, Paradoxul monotesmului, trad. de Janina Ianoși, Editura Bibilioteca Apostrof, Cluj, 1997
Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Nemira, Bucureşti, 1994
Lucian Dîncă, Cristos și Misterul Sfintei Treimi în scrierile Sfântului Episcop Atanasie de Alexandria, Editura Galaxia Gutenberg, 2015
Mircea Eliade, Sacrul şi porfanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005
Patrick Drouot, Şamanul, fizicianul şi misticul, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003
Emile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995
Moshe Idel, Ascensiuni la cer în mistica evreiască. Stîlpi, linii, scări, Editura Polirom, Iași, 2008
Moshe Idel, Experiența mistică la Abraham Abulafia, Editura Polirom, Iași, 2019
Georgios Kordis, Teologia icoanei după Sfinţii Părinţi, Editura Bizantină, 2011
André LaCoque & Paul Ricoeur, Cum să înţelegem Biblia, Editura Polirom, Iaşi, 2002, pp. 209-259
Lao zi, Cartea despre Dao şi putere, cu ilustrări din Zhuang zi, trad. din chineză de Dinu Luca, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, sau Dao De Jing. Cartea despre Dao și Virtute, trad. din chineză de Su Yan, Editura Herald, București, 2013
Jean-Luc Marion, Vizibilul și revelatul – teologie, metafizică și fenomenologie, Editura Deisis, Sibiu, 2007
Rudolf Otto, Sacrul, Editura Dacia, Cluj, 1992
Sfântul Grigorie Palama, în Filocalia sau Culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi, care arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, vol. VII, trad. de Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, pp. 187-476
Frithjof Schuon, Despre unitatea transcendentă a religiilor, Editura Humanitas, 1994
Sfinția Sa Tenzin Gyatso Dalai Lama, Comorile budismului tibetan, Editura Herald, București, 2008
Leonid Uspenky, Teologia icoanei, trad. de Teodor Baconsky, Editura Anastasia, București, 1994
Eric Voegelin, Religiile politice, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010
Max Weber, Sociologie religiei, Teora, București, 1998

Religii pe Drumul Mătăsii: Idei, Texte, Tradiții

Avem bucuria să anunțăm pentru acest semestru un nou curs în cadrul programului masteral de Studii Religioase – Texte și Tradiții, la Universitatea din București. Cursul se intitulează Religii pe Drumul Mătăsii: Idei, Texte, Tradiții și este susținut de Dr. Adrian Pirtea, cercetător la Institutul de Studii Medievale al Academiei Austriece de Științe din Viena, în calitate de profesor invitat. Cursul se va susține modular și face parte din seria de cursuri Istoria Ideilor Religioase.

Religii pe Drumul Mătăsii: Idei, Texte, Tradiții examinează interacțiunile religioase, culturale, lingvistice și politice de-a lungul Drumului Mătăsii, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra modului în care creștinismul siriac și iranian, budismul, maniheismul și islamul s-au răspândit și influențat reciproc în Asia Centrală în perioada pre-modernă. Studenții vor analiza critic conceptul de „Drum al Mătăsii” și istoria explorării Asiei Centrale în secolele XIX-XX, aprofundând ulterior o selecție de surse istorice și texte religioase din diverse tradiții ale regiunii. Cursul dezvoltă competențe în istoriografie, istoria ideilor, filologie și studiul manuscriselor, oferind totodată o introducere în diversitatea lingvistică a zonei. Studenții se vor familiariza cu principalele limbi și scrieri utilizate pe Drumul Mătăsii—aramaica, siriaca, persana, sogdiana, turca veche și araba—și cu rolul acestora în transmiterea ideilor și textelor religioase.

Dr. Adrian C. Pirtea este cercetător la Institutul de Studii Medievale (Departamentul de Studii Bizantine) al Academiei Austriece de Științe (Österreichische Akademie der Wissenschaften) din Viena. Specializat în istoria creștinismului răsăritean, studiază în mod particular literatura patristică, ascetică și mistică de limbă siriacă, precum și conexiunile dintre lumea siriacă și alte arii culturale—bizantină, arabă, caucaziană și central-asiatică. După absolvirea studiilor de licență și masterat la Universitatea din București (2008, 2012), și-a obținut doctoratul în Studii Bizantine la Freie Universität Berlin (2017). A ocupat ulterior poziții de cercetare și predare la Freie Universität Berlin, la Academia de Științe din Berlin-Brandenburg (proiectul Corpus Coranicum), la Institutul „Max Planck” pentru Istoria Științei (Berlin) și la Universitatea din Viena. Este autorul a numeroase studii despre creștinismul siriac și bizantin, precum și despre istoria creștinismului și maniheismului în Asia Centrală.

Vă anunțăm cu bucurie apariția cărții The Blueness of Divine Humanism. Colors of Christ’s Garments and Their Meaning in the History of Byzantine Art, semnate de marele iconar sârb Todor Mitrović, în format electronic, în limba engleză, la Editura Bizantină.

Cartea reprezintă o contribuție remarcabilă în domeniul iconografiei bizantine.

Pentru a descărca lucrarea și pentru a afla mai multe despre activitatea pictorului și profesorului Todor Mitrović, vizitați:

https://www.academia.edu/120463436/The_Blueness_of_Divine_Humanism_Colors_of_Christ_s_Garments_and_Their_Meaning_in_the_History_of_Byzantine_Art

Pentru mai multe detalii despre carte, vizitați site-ul Librăriei Bizantine:

https://www.subscribepage.com/i9b7n6

Din cuvintele autorului:

„In the following research, I aim to show that simple descriptive coloristic facts about iconographic conventions for the depiction of Christ (and His Mother) in the Byzantine artistic context cannot be taken for granted, as axiomatic propositions without origin and meaning. On the contrary, once the axiomatic cognitive setting was questioned, the described color conventions will start presenting themselves as the very delicate pictorial and theological statements of post-iconoclastic Byzantine art, developed through minute iconographic research and infused with multiple historically contextualized semantic layers. Moreover, the blue himation of Christ, as His most conspicuous and most important garment, is going to present itself as a pictorial entity with highly polysemic symbolic charge, incomparable by its richness and semantic density with any other pictorial/symbolic device throughout the entire history of European plastic arts. Better understanding of this important aspect of Byzantine imagery will not only improve our knowledge on blue color itself, but may also radically restructure our knowledge about the way Christ was dwelling in the focal point of the entire Byzantine pictorial system.

What primarily subverts any kind of axiomatic approach to this subject is the fact that at the very beginning of Byzantine art, color codification was essentially different: Christ was, as a rule, dressed entirely in purple, entirely in gold – or in the combination of the two – with the colors of his garments conveying the strictly imperial spectrum of meaning. Moreover, if we examine the depictions of his figure in different iconographic or programmatic contexts, distinctive of this early developmental phase, it is the color(s) and not the form of his garment – nor any other pictorial aspect of his figure – that represents the only permanent semantic connection with the traditionally imperial symbolic networks. In the post-iconoclastic period, the color of Christ’s himation gradually changed, representing an obvious tendency towards radical change in correlation between his image and the imperial spectrum of meaning. Unless He was represented in His brilliant, enlightened white (or golden) garments in theophanic scenes, such as the Transfiguration and the Ascension, Christ was, after the tenth century – almost invariably – clad in himation colored in blue. During the centuries that followed, the semantic change generated by the color change was going to become so radical that the idea of the exclusivity (of the sovereign) was to be subverted by its theological opposite. The new set of colors of Christ’s garments would not be the sign of his uplifted, exclusive social status, but the sign of his closeness to the world of humans. Even more peculiarly, although the presence of the precious lapis lazuli evidently added specific exclusive heavenly prerogatives to the new color, this kind of preciousness will never become the designator of Christ’s exclusive status, the way it happened with purple. On the contrary, the artistic phenomena researched in this book will demonstrate that this new kind of heavenly preciousness could belong to (literally) any person depicted on Byzantine images – regardless of his/her status within the wider theological/ecclesiastical framework. In poetic terms, the uplifting of humanity to heavens was followed by down-lifting of heavens to the earth. Or, in theological and political terms, what once was the ultimate designator of Christ’s elevation and distance from the world of ordinary humans – the colors of his garments – conversely becomes the designator of his deepest proximity to this world.” (Introduction, pp. 8-9)

Vă invităm la un al doilea eveniment prilejuit de apariția cărții colegului nostru, dl. Dr. Lucian Maidanuc, Templul de aramă. Biografia lui Padmasambhava, întemeietorul buddhismului tibetan, sâmbătă, 29 iunie, ora 16.00, la Grădina Botanică, în cadrul festivalului Namaste India.

Alături de autor, la prezentarea de carte vor participa: dna. Dr. Rodica Pop, Consul Onorific al Mongoliei la București, dna. Prof. dr. Madeea Axinciuc, coordonator al programului masteral de Studii Religioase – Texte și Tradiții, și dl. Lect. dr. Ovidiu Nedu, cadru didactic asociat în cadrul aceluiași program masteral.

Vă anunțăm cu bucurie că lansarea cărții de debut a colegului nostru, dl. Dr. Lucian Maidanuc, Templul de aramă. Biografia lui Padmasambhava, întemeietorul buddhismului tibetan, va avea loc sâmbătă, 1 iunie, ora 12.00, la Bookfest (standul Editurii Herald).

Lucrarea reprezintă publicarea tezei de doctorat într-o formă ușor și elegant adaptată ca adresabilitate. Cartea deschide o nouă colecție la Editura Herald: Religiile lumii.

Vor lua cuvântul, alături de autor, dna. Dr. Rodica Pop, Consul Onorific al Mongoliei la București, și dna. Prof. dr. Madeea Axinciuc, directorul programului masteral de Studii Religioase – Texte și Tradiții.

Vă anunțăm cu bucurie apariția cărții de debut a colegului nostru, dl. Dr. Lucian Maidanuc, Templul de aramă. Biografia lui Padmasambhava, întemeietorul buddhismului tibetan. Este vorba despre o contribuție unică în domeniul studiilor tibetane și un gest auroral în cultura română.

Lucrarea reprezintă publicarea tezei de doctorat a dlui. Dr. Lucian Maidanuc într-o formă ușor și elegant adaptată ca adresabilitate. Cartea deschide o nouă colecție la Editura Herald: Religiile lumii.

Pentru a veni în întâmpinarea viitorilor candidaţi, programul interdisciplinar de masterat Studii Religioase – Texte şi Tradiţii din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine organizează marți, 4 iunie, ora 18.00, o sesiune de tutoriat online, în vederea pregătirii pentru examenul de admitere. Programul beneficiază în acest an de 20 de locuri bugetate și de 10 locuri cu taxă.

Candidaţii vor primi îndrumări cu privire la cerințele interviului și vor afla mai multe detalii despre profilul, activitatea și organizarea masteratului.

Pentru înscriere, vă rugăm să confirmați participarea la adresa: madeea.axinciuc@lls.unibuc.ro

Perioadă de înscriere: 15 mai – 3 iunie 2024

Participanții la tutoriat vor primi detaliile de conectare online după înscriere.

Pagină web:  http://hir.lls.unibuc.ro/studii-religioase/

Facebook:   https://www.facebook.com/studiireligioaseunibuc/